Motivația inițierii proiectului Octopus Romania / The motivation behind the Octopus Romania project

• Argument

Naşterea unui copil este, pentru majoritatea părinţilor, o bucurie. În cazul naşterii premature părinţii se confruntă cu îngrijorări, temeri şi foarte adesea cu separarea de copil perioade lungi de timp, săptămâni şi chiar luni de zile. Încă şi mai grea este însă lupta prematurilor, încă din primele minute de viaţă. Cu cât sunt mai mici cu atât le este mai dificilă lupta. Părăsirea mediului cald, liniştit, întunecat al uterului matern şi intrarea într-o lume rece, zgomotoasă şi luminoasă este doar una din sursele de stres. Prematurii trebuie să lupte pentru fiecare respiraţie, pentru fiecare gram de greutate, bătălii în care sunt ajutaţi de numeroase aparate şi urmăriţi de monitoare, dar în care le lipseşte siguranţa şi calmul din viaţa intrauterină.

În afara acestor bătălii pentru supravieţuire prematurii continuă să se dezvolte. Iar studiile au arătat că dezvoltarea prematurilor este diferită în mediul extrauterin comparativ cu mediul intrauterin, iar aceasta a devenit baza îngrijilor developmentale. Scopul îngrijirilor developmentale este reducerea la minim a stresului legat de viaţa în afara uterului, iar intervenţiile developmentale sunt intervenţii care încearcă să "recreeze" mediul intrauterin şi stimulii săi pozitivi pentru dezvoltarea copilului. Poziţionarea copilului cu extremităţile în flexie în cuiburi speciale, atingerea, masajul, oferirea de lapte şi soluţii glucozate pe suzete pentru supt, reducerea luminii şi a zgomotului, minimalizarea şi gruparea manevrelor de îngrijire şi terapie şi îngrijirea de tip cangur, piele-la-piele sunt cele mai importante intervenţii developmentale care şi-au dovedit eficienţa în decursul ultimilor ani.

În 2013, în Danemarca a fost iniţiat un proiect care a avut rezultate interesante, confirmate recent şi de un spital din Anglia (Poole Hospital din Dorset). În cadrul proiectului danez, The Octo Project, au fost oferite prematurilor mici caracatiţe croşetate. Acestea au fost aşezate în incubatoare, în preajma prematurilor, în aşa fel încât aceştia să se poată prinde de ele. Rezultatul? Prematurii care au primit un astfel de "prieten" au fost mai liniştiţi, şi-au scos mai rar sondele şi tubuleţele, au avut respiraţie mai bună, bătăi cardiace mai regulate şi nivele crescute ale oxigenului în sânge. Explicaţia ar putea fi legată de tentaculele caracatiţelor care le-ar aduce aminte prematurilor de cordonul ombilical şi de siguranţa vieţii intrauterine.

Proiectul a fost rapid diseminat mai întâi în ţările nordice, dar în prezent tinde să se extindă în toată lumea. Caracatiţele au fost "adoptate" până în prezent în spitale din Danemarca (16 spitale), Norvegia, Suedia, Olanda, Franţa, Belgia, Islanda, Insulele Feroe, Germania, Luxemburg, Turcia, Croaţia, Israel, Austria, Polonia, Italia dar şi în Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia.

Aşa cum au atenţionat medici din Suedia, nu trebuie însă uitat că prematurii au un sistem imun insuficient dezvoltat, ceea ce îi predispune la riscuri crescute pentru infecţii şi alergii. De aceea confecţionarea caracatiţelor trebuie să respecte anumite reguli, esenţiale pentru a nu pune în pericol viaţa prematurilor şi pentru a fi acceptate în maternităţi.

Ne propunem implementarea acestui proiect în maternitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu - în terapia intensivă neonatală şi în secţia de prematuri - şi în oricare altă maternitate din România care doreşte acest lucru.

• Justificare

Echipamentele moderne - incubatoare, aparate de respiraţie, monitoare, etc. - şi noile terapii din neonatologie au contribuit şi contribuie semnificativ la scăderea semnificativă a ratei complicaţiilor asociate prematurităţii şi la scăderea mortalităţii prin prematuritate. Ştiind însă că dezvoltarea extrauterină a prematurului diferă de cea care are loc intrauterin, ştim că trebuie să facem mai multe pentru aceşti copii. Ştim că trebuie să le facilităm o dezvoltare postnatală cât mai normală şi că intervenţiile de tipul celor developmentale menţionate anterior sunt extrem de importante pentru prognosticul pe termen lung al acestor copii.

În plus, din diverse motive, mulţi prematuri sunt îngrijiţi în maternităţi în absenţa mamei, ceea ce înseamnă că sunt lipsiţi de atingerea şi vocea mamei, extrem de importante pentru dezvoltarea acestor copii. Prietenii-caracatiţe pot umple o parte din acest gol, ajutându-i să treacă mai uşor prin experienţa traumatică a sosirii prea devreme pe lume.

• Obiective

Scopul acestui proiect este asigurarea tuturor maternităţilor care doresc să implementeze acest program cu un număr suficient de prieteni-caracatiţe corespunzătoare din punct de vedere al siguranţei prematurilor.